Iubite ne troienesc zăpezi
ne troienesc zăpezi…
un viscol ne înghite subit,
crivățul urlă ca lupii flămânzi
în pădurea de argint
ce-și trosnește vreascurile de timp.
Iubite
ninge peste noi
cu fulgi sticloși de nea…
ne cresc în inimi flori de gheață,
captivi suntem în cerurile de cristal,
gerul ne strânge cu abisuri de plumb.
Iubite
bem din preaplinul vremii,
exilați în podul sufletului…
ne taie respirația, crivățul abia trezit
de iarna cu tâmple de rai
ce scutură salba de diamante.
Vol. " În atingerea infinitului", Editura Liric Graph
Cometarii
Este un poem emoționant. Felicitări!
Mulţumesc frumos, dragă Georgiana! Un Crăciun Binecuvântat! Sărbători cu dragoste!
Asemenea!
Cu plăcere!