Într-un ultim răget
de Liliana ROIBU
Soarele-și trimite apusul
Pe tâmpla cerului care se zbate,
Timpul năuc, preț de o secundă
Își dansează pasul de nălucă
O leoaică se stinge de durere
Lângă leul ce în dragoste sfârșește
Prin ceața deasă, atât de deasă
Prin lacrima scursă de pleopa de vânt
Cade cortina de frunze, cerul își ninge florile,
Iubirea își strânge la piept comorile,
Un corb nătâng mai dă târcoale
Departe, în zare, croncăne- a pustiu
Leul se clatină la pământ,
Într-un ultim răget… e încă viu…
Își scutură arama din coamă
Sub privirea umedă a leoaicei
Sclipirea din ochi pălește
Dureros de frumos, sus pe creste
În brațele leoaicei se pierde
Cutremurat de dragostea de poveste.
Vol. Inelul cu diamante
Cu Toate Drepturile Rezervate
Cometarii
Sublim !
Onorată! Calde mulţumiri! Gânduri alese! Preţuiore!