Mara Popescu Vasilca -fragment din Romanul Paula împlinire târzie
Minunea…
După câteva zile o sună și îi spune să deschidă computerul pentru că este în Germania, cineva ar vrea să vorbească cu ea. Știa că e în vizită la o doamnă pe care o cunoscuse și ea cu ani în urmă în Toronto. Chiar se bucurase. Primul drum îl făcuse în baie, se pieptănase și machiase frumos, apoi, când a deschis computerul, pe ecran erau amândoi, veseli nevoie mare. După ce s-au salutat, gazda a început să-i spună că a vorbit cu Thomas și că l-a sfătuit să se căsătorească cu ea. O luase cu amețeală, se putea aștepta la orice, dar nu la o asemenea veste.
Era aproape imposibil de crezut, știind că a mai fost o tentativă în America, fără niciun rezultat. Când Paula a închis computerul, mai întâi, s-a închinat în fața icoanei Maicii Domnului, nu putea să creadă. Dar, a doua zi, iar o chemă Thomas, spunând că este în altă vizită și că și acolo s-a discutat subiectul și că el acum este sigur că este bine să se căsătorească cu ea.
Paula simți cum încep să se contureze formele unei relații cu alt aspect, era ceva plin de mister, de curiozitate, dar și de plăcere. Începuse să creadă că au fost ascultate dorințele ei, că de acolo, de sus, de la Dumnezeu au început să curgă dintr-un sac bucuriile, toate spre ea, de parcă ar fi spus; ”Bine, uite, ia-le pe toate pe care le-ai cerut, nu mă mai bate la cap. Dar vezi că dragostea nu e sac fără fund!”
De atunci, o chemă mai des la telefon, din România, apoi din America. Ajuns acasă, a convocat-o din nou pe internet, la ora șase fix. Paula era bulversată. Nu mai știa ce să facă de bucurie. Mai întâi a sunat-o pe fiica ei care s-a bucurat nespus și a încurajat-o în acest neașteptat proiect de viitor, la care ea doar visase.
-Paula, draga mea, uită-te în ochii mei și ai să vezi că din cauza emoțiilor sunt lacrimi. Este un moment important pentru mine, pentru noi. Vrei să ne căsătorim?
-Thomas, glumești? A trecut un an de când am încercat să te fac să înțelegi că eu simt ceva deosebit pentru tine. Ți-am scris poezii, am încercat să te fac să înțelegi că mi-ar plăcea să fim împreună. Și acum, așa, pe Skype? Cerere în căsătorie pe Skype?
-Știi ceva, sâmbătă o să-ți arăt inelul de logodnă. Vrei?
-Sigur că vreau. Apoi au continuat discuția, la ce și cum trebuie să facă, având în vedere faptul că ea locuia în Canada și el în America. Până la urmă ceva nu a mers. Așa că rămăsese totul incert, nu mai credea Paula că va continua cu propunerea lui. Promisese că voiajul de nuntă va fi la Londra și la Paris. Na, se gândi Paula, uite ce nu am avut și ce am pierdut.
Nu se mai vedeau în fiecare seară la șase ca până atunci, se pare că au luat o pauză de gândire. Treabă serioasă, ce mai.
După câteva zile, Paula se uită ce e-mail-uri mai are. Unul de la el. Ha, ia uite, Thomas, oare ce vrea, acum o să se scuze, se gândi, dezamăgită.
Îl deschide. Te rog să-mi trimiți datele de pe pașaport ca să….
Paula îl întrebă dacă nu cumva, după discuția avută, nu mai e valabil e-mail-ul? Răspunde, e valabil, trimite-le.
***
Cometarii