NESAȚ DE CUVÂNT
autor Ludmila Maciuga
În inima naturii privirea îmi scald,
Mintea clătindu-mi respir liniștită.
M-ating de apele reci de smarald,
Picături se preling pe mâna trudită.
Mă las în brațele stâncii de alături.
Felinare în suflet simt cum s-aprind.
Perdeaua închid departe de vânturi.
Steluțe solare văd strălucind.
Mă bucur de soare, ziua-i senină,
În probleme globale nu mă implic.
Misiune având, curată divină,
Ce-mi vine în minte calmă le zic.
Dragă prietene, te salut de departe,
Simt un nesaț îs simplă-n cuvânt.
Gându-mi expun în versuri și arte,
Vorbesc cu copacii, florile alint.
20.10.2020
Cometarii
Frumos ca de fiecare dată !