Nimic nu poate fi mai drept
Ca adevărul ce-l aștept,
Se vinde viața pe doi bani,
Se risipesc trăiri și ani,
Se-mpart destine într-un plic,
Tot ce-i în jur e doar NIMIC.
Nimic nu este infinit.
Când pleci, să știi unde-ai pornit,
Se pierd credințe prin noroi,
Nu se mai zbat tăceri în doi,
Și universul pare mic,
Când vieții dai, dar iei NIMIC.
Se-apleacă munții de dureri,
N-ai timp să plângi, ci doar să speri,
Se-arată căi ce n-au mai fost,
Se-ncurcă vremuri fără rost,
Și timpul pare inamic
Când lupți corect pentru NIMIC.
Alergi trudit sperând s-ajungi,
Dar viața-ti dă cărări prea lungi,
În jur se-aud doar necuvinte,
Minciuni și false jurăminte,
Prin vers eu tot încerc să zic
Că-n tot și-n toate-i un NIMIC.
Dan Dănucu ✍️
You need to be a member of vocealiterara to add comments!
Cometarii
Absolut superb, admirație !
Vă mulțumesc din suflet!
Respect!