Îmi făceai urzeli de dragoste
în pivnița prelungă a trupului tău,
tavanul era căzut peste noi, iubito,
aveai genunchii dezgoliți și sânii
plini de flăcări ale iubirii îți răscolesc
în buze, străpung vecinătăți, femeie
flămândă cu ochii umili și blânzi,
mâinele îmi erau pline de apele stătute,
tu te scuturai ostenită gemând spre cer,
cămașa plină de stele era aruncată pe jos,
răsuflai greu în neliniștile simțite cu sărutarea
linsă, ochii erau țintuiți sub sunetele seci
ale plăcerii și mușcai din trupul meu,
descleiat, ca dintr-o stivă de oase.
Umblam amândoi prin răstimpuri,
cu trupurile-ncinse, târziu ne-apasă
noaptea cu caldele-nstelări și luna
stearpă, despicând cerul unde se aud
adâncimi în paratrăznetele vieții și tu
dansai între focuri în palatul nebuniei
noastre, cu ziduri jerpelite de ochii
care scânteiază în ciorchini de vise.
You need to be a member of vocealiterara to add comments!
Cometarii