Poezii de Ana-Maria Felicia

Toamna din vis

Câte picături de ploaie
Au căzut pe chipul palid...
Doar lumânarea din odaie
Mai poate lumina un rid...

Știu doar că ploaia rece
Mi-a șters sărutările tale,
Și ca o furtună care trece,
Mai scutură câteva petale.

E toamna din vis iubite...
Când frunzele se schimbă,
În dorul ce-l scriu in cuvinte,
Pe aripi de gând se plimbă.

De dor picăturile sunt reci,
Pe buzele mele îngheață;
De dor si cuvinte seci,
Ce le rosteai cu dulceață.

Priveste luna

Privește luna cea frumoasă,
Ce deasupra ea veghează,
Doi tineri de viață îndrăgostiți
Lângă apă stau cuminți.

Își șoptesc că se iubesc,
Printre lumini stinse, difuze...
Îmi amintesc și zâmbesc,
Dragul meu, amintiri confuze.

Luna, martora iubirii noastre,
Strălucește în negura serii,
Ea veghează iubiri albastre,
Început dulce al plăcerii...

Amintiri ca suvenir

Ai luat cu tine o parte din amintiri,
Cele mai frumoase si fericite.
Pe celelalte mi le-ai lăsat suvenir,
Undeva intr-o cutie pe pat, răvășite...

Credeai că-mi este bine să le am,
Însă te-ai înșelat amarnic.
Ți le-as trimite ca un amalgam
De sentimente, sa le păstrezi tainic ...

Cândva sufletele se vor recunoaște,
Intr-o altă dimensiune poate,
Si doar atunci imi vei cunoaște,
Tot ce n-ai cunoscut prin fapte...

Postari