Să dau culoare...

Să dau culoare...


Azi am o aură întunecată-n viață,
Dar vreau un zâmbet ce mă răsfață,
Stau încă închisă-n camera mea
Și-aștept cuminte venirea ta.

Nu pot să spun că-mi este bine,
Dar nu sunt fericită fără tine,
Nu cred că duc lipsă de ceva,
Aștept iubirea ta să vină-n inima mea.

Aș vrea să nu dau timpul înapoi,
Că-i bine să facem toate amândoi,
O apropiere multă asta am avut
Și n-am simțit nimic când m-a durut.

Deși am vrut să mai ieșim cândva,
Din ce-a fost nu mai putem schimba ceva,
Rămân frumoasele vise din noapte,
Când m-alintai cu ale tale șoapte.

Azi nu mai pot schimba a mea viață,
Dar vreau să dau culoare de dimineață,
Iar gândurile rele din inima mea,
Ploaia caldă de vară le va spăla.

Este posibil ca imaginea să conţină: unul sau mai mulţi oameni şi oameni stând jos

Voturi: 0
E-mail me when people leave their comments –

Eugenia Calancea

You need to be a member of vocealiterara to add comments!

Join vocealiterara