TARA MEA
Dragă ţara mea ce-odată
Erai tare ca Gorunul
Nu-ţi stătea nimeni în cale
Când se aduna românul!
Tu, ce-odată erai spaima
Hoardei de cotropitori
Ţi-ai purtat cu-orgoliu faima
Peste ani şi domnitori!
Tu, ce-aveai fii Vrâncioaiei
Toţi flăcăi ca brazi de munte
Care-au pus pe fugă turcii
Când pofteau ca să se lupte.
Aveai domnitori de seamă
Care mult te-au mai iubit:
Pe Ştefan, Mihai Viteazul
Şi pe Cuza cel cinstit!
Şi aveai ca fii toţi codrii
Falnicii Munţii Carpaţi
Toţi erau atunci cu tine
Şi-mpreună toţi eraţi!
Dară fii tăi de veacuri
Te-au păzit nu te-au lăsat
Au luptat cu braţe goale
Când din bucium ai sunat!
Te-apărau cu a lor viață
Pieptul scut ei îl făceau
Nu lăsau un cap de ață
La străini dacă-l voiau!
Se-aruncau orbește-n luptă
Şi goneau cotropitorii
Ce pofteau să ia un petic
Din pămînturile țării!
Mulți au vrut să te doboare,
Să te stăpânească au vrut!
Au râvnit mereu la tine
C-aveai cel mai gras pământ!
Dar acum tu, țară dragă
Doar un petic ai ajuns...
Nu mai ai ograda-ntreagă
Te-am vândut şi te-am distrus!
Unde-i Stefan ca să vadă
Că Moldova i-a fost frântă
Basarabia luată
De pohoarda bolşevică?!
Unde e haiducul Horea
Şi-unde-s Cloşca şi Crişan
Ca să vadă cum maghiarii
Cer pământul transilvan?
Nu ajunse că Gorunul
Era frânt şi-aproape uscat
Ba am invitat străinul
Să fie "stăpân pe sat!"
Plus de asta noi, străjerii
Ce-am rămas a te păzi
Ne-am împrăștiat prin lume
Fiind slugi pe la spahii!
Suntem lași! Te-abandonarăm
Pentru o mână de arginți
Cimitirele vândut-am
Cu morminte de părinți!
În biserici cucuvele
Am lăsat ca să slujească,
Iară pruncii-nvață afară
Limba noastră românească!
Pâinea noastră...dulcea pită,
Azi e neagră și amară
Că-i cu lacrimi plămădită
Și coaptă în dor de țară!
Te-am vândut azi, țară dragă...
Te-am trădat doar pentru bani
Și din fiii de-altădată
Azi, ți-am devenit dușmani!
Cometarii
Foarte frumoase versuri,imagini lirice superbe,preţuire !
Multumesc frumos!🙏