DONAȚIE
Ludmila Maciuga
Donează din puținul ce ai,
Un zâmbet sau poate o floare
Vei simți armonie de rai.
Iar în suflet curcubeu de culoare,
Iubește să faci o donație,
O poamă sau poate un măr,
Din a ta bogată plantație,
Un cald cuvânt de adevăr.
Donează la omul mâhnit,
O clipă c-o rază de soare,
Se va întoarce-nzecit,
Cascadă lecuitoare.
Donează frumoase cuvinte,
La lumea întreagă, fă bine,
Să nu uiți de neam și părinte,
Dăruiești-le pâne de grâne.
02.09.2020
GRAIUL LIMBII ESTE SFÂNT
Ludmila Maciuga
Îmi place cu drag să vorbesc,
În limba mea de-acasă,
Venită din grai strămoșeasc,
Ca aroma mălaiului pe masă.
A mea limbă este sfântă,
Cântul zborului de îngeri.
Care sufletul frământă,
De un plâns de multe vânturi.
Limba-i murmur de izvoare,
Fermecat freamăt de codri,
Doina vechilor popoare,
S-o păstrăm voioși și mândri.
Limba mea e-n rugăciune,
Ce mă-ncarcă cu lumină.
Zări albastre de minune,
Esență de balsam divină.
În limba mea, aleargă poezia.
Melodioasă ca un cânt,
Românească-mi este fantezia,
Graiul meu îmi este sfânt.
31.08.2020
CLIPA MĂ DUCE-NAINTE
Ludmila Maciuga
Ochi-mi strălucesc de stele,
Fusta mea, de flori e plină,
Visele din ghilimele,
Nu au nici o disciplină.
Cerul rozoviu e palid,
Cu-n ornament violet,
Ce-a fost ieri, azi nu e valid,
Planuri de cabriolet.
Lănțișorul lung de gânduri,
Îl desfac topindu-i ghiața,
Picături picură-n rânduri,
Într-un nouraș de ceață.
Calc cu talpa peste frunze,
Aprind rug prin nicâieri,
Simt un foc pe-a mele buze,
Răspuns caut la întrebâri.
Cerul plin e de cuvinte,
Spații goale de amintiri.
Clipa mă duce-nainte,
Viața-i plină-n ispititiri.
26.08.2020 Italia
NOAPTEA
autor Ludmila Maciuga
Printr-a inimii fereastră,
Noaptea-i violet-albastră.
Stelele tot cad întruna,
Le tot număr câte una.
Luna stă indiferentă,
E-n spectacol aparentă.
Raze calme line,fine,
Lunecă de sus spre mine.
Noaptea e obișnuită,
Că mă plimb des pe orbită.
Galacsii pe plapoma-nstelată
Nu mai dorm ca altă dată...
Nici azi noapte nu am somn
Poate vine-n somn un domn.
Ca să-mi cânte-ncetișor,
Să mă legene ușor.
Strelca-n ceas îmi ticăiește,
O opresc că m-asurzește.
Aud pasul de-o pisică,
Am simțit oleacă frică.
Nu știu cum s-a întâmplat,
Cam târziu azi m-am sculat.
Mi se pare c-am visat,
Sau un domn m-a legănat...
20.08.2020 Italia
ÎMPLETESC DIN ZILE VAL
autor Ludmila Maciuga
În clepsidră curge timpul,
Împletesc din zile val,
Și-l vopsesc în anotimpuri,
Cu pasteluri din astral.
Pe vual scriu poezie,
Din petale fac cuvănt,
Câte-o virgulă-ntârzie ,
Schimbând-o din când, în când.
Pun accent mai mult pe-o floare,
Sau pe-o frunză de măslin,
Și mai spun unde mă doare,
Când simțesc sufletul plin.
Și mă urmărește-o Muză,
C-o coroană de albi crini ,
Are frunze-n loc de buze,
Păr de-argint și ochi senini.
Italia, din cartea ,,Mireasma timpului,,
În amintirea mamei Elena Secară,/plecată spre ceruri la 19.08.1996/
CÂND ERAM LÂNGĂ MAMA...
de Ludmila Maciuga
Când eram mică fetiță,
Mama era croitoriță.
Îmi cosea haine cu flori,
Mă-mbrăca la sărbători.
Mama-mi împletea cosița,
Dantelată ca rochița.
Și îmblam la șezători,
La săteni adeseori.
Când eram mai măricică,
Mama cultiva tutun,
Și în zori de dimineață,
Agutam să-l rup și să-l adun.
Când eram o școlăriță,
Mama era poștăriță.
Și reviste și scrisori,
Împărțit-am multe ori.
La fabrica de lângă sat,
Mulți ani la zahăr a lucrat.
Și-a epuizat tinerețea, anii,
Sănatatea n-o cumperi cu banii.
În grădină, pe ogor,
Mama avea mare spor.
Mama era zâmbitoare,
Harnică, povățuitoare.
18.08.2020
ETERNĂ-I GLORIA DE MARIA
În Catedrală cu pași lini,
Am venit cu flori de crini,
La icoana de Fecioară ,
Simt specificul de ceară.
Florile parfum invoacă,
O pace inima-mi împacă.
Ard lumini în dimineață,
Luminând ochii și fața.
Eternă-i Gloria de Maria,
Simt în suflet bucuriea.
Pâlpăie-n azur făclia.
Mă încântă Liturghia.
Trece clipa, trece timpul,
Salută clopotul pământul.
Puternic sunetul răsună,
M-atinge misterioasa strună.
Rugăciunile se cern,
Mama fiului etern,
Este azi omagiată,
O slăvesc îngenuncheată.
Sfinți cu fețe-ngrijorate,
O emoție mâ străbate,
Îmi fac cruce mă închin,
Multă slavă-n veci Amin!
ÎS DOAMNĂ DE AUGUST Ludmila Maciuga
Ca undele mării, inima-mi bate,
Parfum de-anotimpuri pulsul străbate.
Undele vieții de leagăn îmi cântă,
Aur de soare profund mă încântă.
Raze-mpletite, prin părul bălai,
Dansează steluțe cu iz de mălai.
Nisipu-i fierbinte, scoici albe vărgate,
Îmi fac un castel, din cuvinte și arte.
Poama din vie-i cu gust îndulcit,
Într-o vară târzie, pe lume-am venit,
Îs doamnă de August, soarele-i Zeu,
Iubitoare de zâmbet, zodia-i de leu.
11.08.2020
SCUZE... de Ludmila Maciuga
Mă privește din oglindă
Doamna care-mi stă în față,
Credcă vrea să mă surprindă,
Să-i zâmbesc ca-ntinerețe.
Timpul mă plouă cu ape,
Eu rezist așa cum pot,
Vrea în riduri să mă sape,
Am o dungă lângă cot.
Steluțe-mi licăresc prin gene,
Am uitat ce a fost ieri.
La colțul de sub sprâncene,
S-au șters urme de dureri.
Pe obraz și lângă tâmplă,
Colorez cu roz deschis.
Haina mea e cât mai simplă,
Piele mi-i de bronz închis.
Numai port pantofi cu toc,
Am mereu o mare grabă,
O să-i pun când întru-n joc,
Dar acum, am altă treabă.
Îmi pun ruj palid pe buze
Cu contur de roș-aprins,
O să-mi cer oleacă scuze,
Cam demult nu v-am cuprins...
10.08.2020Italia
VERDE
autor Ludmila Maciuga
Vara a-mbrăcat vualul verde,
Atingându-mi coapsă și genunchi,
Cântul greerașului se pierde,
De-al meu decolte în unghi.
În melodia,amurgului de seară,
Dansez cu frunza de pe ram,
Scutur amintirea cea bizară,
Din colbul anilor,ce-o mai păstram.
Mă ating de fluturi călători,
La ureche îmi susură vântul,
Umbra îmi vibrează printre flori,
Nouri se topesc,ușor e gândul.
Și privind câmpiile de iarbă,
Colorate-n barhăt de smarald,
Sufletul se lecuește-n grabă,
Privirea în adânc mi-o scald.
Liniștea,în orizont se-ntinde.
Flori galbene cu cerul sau iubit,
Și s-a născut culoarea verde,
Ierbile cu glas mi-au povestit.
Mi s-a colorat rochia de verde,
Gândurile s-au schimbat în ton,
Fantastică-i și Muza verde,
Ce-mi clatină,verdele-n creion.
20.07.2019
DORUL MEU
autor Ludmila Maciuga
Dorul meu prin târî străine,
Mi s-a rătăcit,
Avea gesturi mult prea fine,
Timpul le-a tocit.
Dorul meu, dulce ca mierea,
Gustul n-a pierdut,
El și-a întărit puterea,
Cu sufletul durut.
Dorul meu prin depărtare,
Cărări a colindat,
A mers fără alinare,
Și-n zile, a oftat.
Dorul meu spunea în șoapte,
Că s-a săturat,
Dorul meu, plouat în noapte,
Valuri l-a spălat.
Dorul meu de-atâtea vânturi,
Ape, l-au topit,
A făcut atâtea planuri,
Și multe a plătit.
Dorul meu de-atâta dor,
Ploaia l-a-nghițit,
Și având atâta dor,
Vieața a iubit,
Scriind, s-a lecuit.
16.06.2019 Italia
MERGI ÎNAINTE de Ludmila Maciuga
Trecutul nu-l schimbi,
Primește-l cum este.
Schimbă cu-n zâmbet,
Ziua de azi.
În pasul de mâne,
Fă gestul frumos.
Imaginea zilei,
E-n ochii senini.
Ziua de ieri,
Își schimbă valoarea.
De plângi ce a fost,
În trecut mai trăești.
Mergi înainte,
Cu planuri frumoase.
Doar tu poți să simți,
Dorința din tine.
Nu plânge trecutul,
Dar mulțumește,
De tot ce-ai avut...
Nimic nu durează
O veșnicie...
Privește prin jur,
Observă frumosul...
Mergi înainte,
Drumul te așteaptă...
28/07/2020 Italia
Când cineva te rănește,
Trecând bariera, zâmbește.
Este-o terapie gratuită,
Ce tratează clipa durută.
Zâmbetul este o armă,
Dezarma fără alarmă.
Surâde cu drag dimineții,
Încarcă enzimele vieții.
De cineva ți-a greșit,
Poate la timp n-ai zâmbit.
Zâmbește fără motiv,
Cu caracter pozitiv.
Zâmbetul este bine venit,
Ne onorează fața vestit.
De zâmbești vine fericirea.
Atrage bunătatea, iubirea.
Zâmbetul nu sărăcește,
Succesul se înmulțește.
Privește floarea-nflorește,
E Dumnezeu ce zâmbește.
Tratează cu zâmbet destinul,
Din ochi nu pierde seninul.
Zâmbet pe buze menține,
Viitorul îți aparține.
10.06.2020 Italia
PE PETRELE MĂRII autor Ludmila Maciuga
Vântul dominează marea,
Valul este zbuciumat,
Tulburată e culoarea,
Simt un aer cam serat.
Spuma parcă clocotește,
Într-un alb fosforiscent.
Apa giulgiul împletește,
Litoral cu ornament.
Simfonii din largul mării,
Îmbracă țărmu-n armonii.
Rozov e amurgul serii.,
Uit de a vieții ironii.
Petre mari îngrămădite.
Lângă mal se-nghesuiesc,
Geometric îs cioplite,
Șum de murmur deslușesc.
Marea vrea să mă atingă,
Stropii umezindu-mi pielea.
Valul îmi întinde-o creangă,
Cu-n șirag de ude pierle.
Îmi anin pe piept o salbă,
Soare se ivește-n zare.
Ìmi întinde o rază dalbă.
Ce se oglindește-n mare.
Italia, 07 iunie, 2020
DIN UNDELE INIMII ... autor Ludmila Maciuga
Din undele inimii mele,
Te îmbrățișez cu val de speranță.
Stoluri de rândunele,
Senin privestesc dimineața.
Prin ochii tăi frumoase curcubeie,
Au sensibilitate divină,
Cu colorate flori de orhideie
Invizibili îngeri te-alină.
Intuiția vede prin bezna conștiinței,
Transparent miraj de lumină,
Izvoare stelare pe azurul credinței,
Învăluie Galaxia divină.
Se cerne norocul din spații,
Porți se deschid prin case, grădini,
Vernisajul primește-n ovații,
Vreau să-l simțești să-l întâmpini...
Zâmbește, lasă nedumerirea,
Clipa-i petală din glasttră.
Din departare salut omenirea,
C-o floare albă-galben-albastră.
2020 Italia
MODEL autor Ludmila Maciuga
Destăinuiesc un model,
Ce m-a servit ca fidel.
De ai dureri sufletști,
Deviză nivelul privat.
Nu face să desprețuiești,
Un om ce nu-i vinovat.
Vorbește o traumă din tine,
Poate cândva-i ofensat...
Oferă calma compasiune,
Ve-i fi înțeles și iertat.
Reflectă cuvinte prin tine,
De sângerează ecoul rănit...
Nu grăbi-n concluziune,
Comportament moștenit.
De cineva te gignește,
Acceptă momentul prezent.
Făr-a primi, contopește,
Noul nivel aparent.
Dacă e vorba de mine,
Calmă, mă distanțez...
Atentă-n concluziune,
Starea o reflectez.
Din profunzimea lumină
Mă privesc, cine sânt,
Mă confrunt că n-am vină,
Starea vindecând conștient.
Sânt, rezultatul gândirii,
Întreprind în mine schimbare,
Experiența-ai factorul descoperii,
Motivația-i cu literă Mare...
2020 Italia, Albenga
UNDE... autor Ludmila Maciuga
Unde găsesc poezia,
Când se termină iluzia,
În lacrimă, psalme și crez,
Gândul îl concentrez.
Unde găsesc poezie,
Când este confuzie?
Trecutul prin minte filtrez,
Sufletul eliberez.
Unde găsesc poezie,
Când tristețea-i explozie?
Pasul n-accelerez,
Cuvântul echilibrez.
Unde găsesc poezie,
Când timpu-i fără precizie?
Cu fantezie exagerez,
Singurătatea distrez.
Unde găsesc poezie,
De fiecare ocazie?
Scriu mai mult când lucrez,
Liniștea recuperez.
Unde găsesc poezie,
Când n-am fantazie?
Fără cuvinte migrez,
Pe pânză albă pictez,
Mai 2020 Italia
MIREASMĂ PARTICULARĂ autor Ludmila Maciuga
În această primăvară,
Mireasma-i particulară.
Florile-și desfac petala,
Aroma-i sentimentală.
Fluturi colorați de stele,
Plintr-o iarbă de mărgele.
Roua se revarsă-n cale,
Ritmuri calme muzicale.
Muguri abea-nfloresc,
Simfonii m-ademenesc.
Cântă o priveghetoare,
Azi e zi de sărbătoare.
Vise împletite-n ceață,
Cioplesc tăceri de giață.
Din gàndurile rătăcite,
Aleg cuvinte potrivite.
Luna e de primăvară,
Masca-mbrac să ieș afară.
Dar oricum, te-mbrățișez,
Sănătate îți urez!
Pentru tine am tot scris,
Cu floare-albastră de iris
Scrisul meu a fost zigzag,
Mulțumesc, prieten drag.
2020 Italia
FEMEIA
autor Ludmila Maciuga
Femeia este frumoasă,
Fiecare are un farmec,
Ca floare-i armonioasă,
Magie e-n suflet carismatic.
Femeia cu inima iubește,
Ea simte seninul din tine.
Te v-aștepta boierește,
Mereu cu proaspăta pâine.
Să-nțelegi fericirea femeii,
Privește-i sclipirea din gene
Aprinde-i lumina scânteii,
Cu flori din grădini și poiene.
De vezi în lacrimi femeia,
Alint-o cu dulce cuvânt,
Sau poate că-ți vine ideea,
Un vis să-i îmbraci în argint.
Fantastică este femeia,
Când se simte iubitâ,
Adoră din plin gingășia,
Protege femeia că-i sfântă.
Femeia poartă magie,
Se naște prin ea Universuri,
Stimată să fii tu, femeie,
Mereu cântată în versuri.
Mai 2020 Italia
ROL TEATRAL autor Ludmila Maciuga
Tot ce este-n astă lume,
Aparține altei vieți,
Care este într-o oglindă
Având scopul mai de preț.
Viața asta de poveste
Are timp scurt, limitat.
Ce-a fost ieri azi nu mai este
Ori că poate s-a uitat...
Facem din destin un teatru,
Scena mi s-a pregătit,
Fiecare-și joacă rolul,
Alegând mantia colorit.
Mă îmbrac și ies în lume,
Sunteți martori cum îmi șede,
Pas cu pas merg înspre culme
Să-mi fac rolul cum se cade.
Ca și voi, am multe roluri,
Când lucrez ori sunt șomeră,
Din atâtea mii de gânduri,
Uneori, devin severă.
Dar din toate alte scene,
Aleg haina bunătății,
Și-mi apare printre gene
Poezia tinereții.
Mai 2020 Italia
