Postari

Visul,

Este atâta liniște în jur,
Și-atât senin la mine-n suflet,
Cu taina nopții mă-nconjur,
Iar gândurile îmi sunt umblet.

Pășesc ușor pe căi lactee,
Steluțe de argint sclipesc,
Privind din 'nalt spre Mama Ghee,
În suflet doruri amurgesc.

Pornesc la drum în Carul Mare,
Străbat prin mine , ani lumină,
În fața porților deschise,
Găsesc iubiri fără de vină.

M-ascund în noaptea mea albastră,
Cu pași de vals dansez prin nori,
Sunt Luna cerului mireasă,
Iar tu, Luceafărul din zori.

Un cor de Îngeri se aude,
Suave note ce străbat,
Un dor imens cu vise nude
Pierdut în noaptea de-altădat'.

E atâta liniște în mine,
Și-atâta Pace mă-mpresoară,
Inima mea privește către tine,
Iubind la fel ca-ntâia oară !

AUTOR - Loreta Toader
08 februarie 2018

Culorile fericirii,

Am discutat azi cu sufletul meu
Era verde sau...roșu, galben ori
Albastru, sau dacă privesc
Mai atent, chiar indigo...
Era, un amalgam de culori
Ce se prefaceau în flori
Și raze de soare , aurii,
Îmi mângâiau visele
Din nopțile siderale, târzii,
Iar luna privea zâmbind și
Mii de stele-mi străluceau
În seninul meu gând....
M-am trezit din vis
Plângând și iubind,
Sufletul meu , azi nins,
Se-nalță spre curcubeu.
În visul din mine
Irizările ploii divine
Îmi cântă valsul inimii
Și a iubirii de tine...
Am căutat în suflet
Și...am găsit
Culorile fericirii, strânse
În curcubeul infinit !

AUTOR - Loreta Toader
30 ianuarie 2019

Un vers, doar un vers,
Atât ar putea fi viața
În acest univers,
Dar... viața-i un zid
Ridicat pe tărâmul unui vis,
Pe care sălășluiesc clipe zgribulite
De frigul eternității
Care le cuprinde în liniștea
Buzelor pecetluite în zbor.

Iubirea mi-e tăcere. Tăcerea îmi e iubire.
M-afund în amintire. Totul e o răzvrătire.
Îmi ești timpul de ieri. Apari de nicăieri.
Îmi viscolești trăirea. Mi-e dor să-ți văd privirea.

Îmi spun în gând că trece. Ți-ascult glasul rece.
Zace-n suflet și azi. Din el nu vrei să cazi.
Iau foarfeca să tai. În suflet să nu stai.
Timpul din urmă urlă: Nu tăia a vieții filă!

În mine te privesc. Te văd și-n tineresc.
Fug, mă împotrivesc. Nu vreau să te iubesc.
Te scot din mine să te scriu. Fiecare zi e un pariu.
Condeiul îmi e alinare. Versul o încântare.

Vreau să îmi fii doar vers. Muză în univers.
Într-un dans al literelor să te prinzi,
S-aprinzi flacăra condeiului,
Să reînvii visul versului
De-a povesti, în tăcere, despre a inimii avere.

Primăvara

Am cuprins primăvara în raze de soare
Pământul cel sfânt îmi respiră a viață
Sufletul îmi renaște a verde și a floare
Vorbind cu soarele în fiecare dimineață

Mi-au înflorit și macii în grădină
Stârnind în suflet sentimente
Timizi și roșii parc'ar avea vre-o vină
Cu teama de-a crea doar precedente

S-a îmbrăcat cireșul în rochia-i diafană
Brândușele au așternut covor înmiresmat
Noaptea își țese albastra-i maramă
Pictând iubirea în roș-verdele cromat

Eu nu știu dacă primăvara este vinovată
De-atâtea gingășie și candoare
Nu știu de fapt nici vina ce o poartă
În serile târzii cu zâmbetul de floare

AUTOR - Loreta Toader
25 martie 2019

Dor ascuns

M-am ascuns de ochii lumii
Și de soare și de vânt
N-am mai vrut să știu de unii
Sau de alții pe pământ

Am lăsat doar vântul aprig
Să alunge cu furtuni
Tot ce-n cale-mi stă potrivnic
Poate-așa vor fi mai buni

Cu ploi reci răni am spălat
Și-au durut dureri de dor
Peste inim-au lăsat
Loc curat în urma lor

Ninge astăzi hibernal
Cu steluțe argintii
Și împart în mod egal
Timpul serilor târzii

Peste suflet se așterne
Taina nopților și-a lunii
Eu "pictez" clipe eterne
Dor ascuns de ochii lumii

AUTOR - Loreta Toader
6 februarie 2019

Te întreb...

Te întreb uneori
Ce ar fi viața fără iubire;
O noapte fără stele,
O simplă amăgire,
Un gând turbat
Prin clipe răsfățat,
Un colț de lună
În care doruri se-adună,
Un întuneric fără gânduri
Ce-s pierdute-n amintiri,
O ploaie fără vise
În șoapte de zefiri,
Sau viața e o întrebare
Cuvinte spuse la-ntâmplare,
Scăderi și adunări
Ce le-împărțim în doi,
Un sens pustiu,
O amăgire
Pictată-n versuri caudine;
Te întreb uneori
Ce este viața...
Oare să mai întreb?!!!

AUTOR - Loreta Toader
05 februarie 2020

Dr Jernail Singh Anand  is  “One of the greatest philosophers among poets, and one of the greatest poets among philosophers. He is not afraid to challenge, parody and transgress masters such as Dante or Milton and bring them to 21st century. Broken Narrative, the new semibiographical novel with a subversive title is as intriguing as his poetic opus".(Dr Maja Herman Sekulic, Global Literary Icon).

President of Galaxy International Foundation, and initiator of Glaxy Academy Awards  and Galaxy Jury Awards,   Dr Jernail Anand  has organized World Poetry Conference (13-14th Oct. 2019) and is planning 2nd World Poetry Conference in June 2020. His reputation as a poet rests mainly on his epics ‘Geet: The Unsung Song of Eternity’[a sequel to John Milton’s ‘The Paradise Lost’ and ‘The Satanic Empire’[a sequel to Dante’s ‘The Divine Comedy’. His work ‘The Ganturbury Tales’ also edges past Chaucer’s ‘The Canterbury Tales’ and tries to recreate the old magic.

Hailing from Longowal, [Punjab, India], [b. 1955],  Anand acquired his Ph.D degree from Panjab University, Chandigarh, and was honoured with D.Litt. degree by Univ. of South America.  He has to his credit more than 62 books of English poetry, prose, fiction, nonfiction and spirituality, and 50 research papers whereas 20 research papers were published on his works by Dr Roghayeh Farsi, an Iranian scholar. He has innovated the theory of BIOTEXT(along with Iranian scholar Dr Roghayeh Farsi) and CLOUD SYNDROME in Critical theory and is a refereed author.

His verse anthologies which impacted literary scene include:   'Fighting the Flames' and  'Voices from the Void' ' Burning Bright' Beyond Life Beyond Death'.

'The Broken Narrative' (a novel) is recently oublished and 'Facing It' (poetry) is coming up from Italy.

His works of spirituality 'Bliss:The Ultimate Magic' and 'I Belong to You' have been translated into Persian and published in Iran.  Bliss has been compared  with Khalil Gibran's 'The Prophet' and his work of poetry, 'Beyond Life Beyond Death' to T.S. Eliot's 'The Wasteland'.

Vishwabharati Res. Centre has brought out a Companion on Dr J.S. Anand’s work.

He has been Secretary General of World Parliament of Literature and Ambassador, World Union of Poets, and Founder President, Philosophique Poetica. And Honorary Ambassador to Science fiction Academu of Macedonia for India.Dr. Anand has been honoured with various awards: such as Lord of World Peace and Literature, Award of Supreme Excellence [Vishwabharati], Cross of Peace, Cross of Literature, [World Union of Poets Italy], World Icon of Peace [Nigeria], Dr. Mohinder Singh Randhawa Award for Promotion of Art and Culture, Art4Peace Foundation California, Lifetime Achievement Award, World Laureate of Literature, Lifetime Achievement Award by Literati Cosmos Council, Mathura, and most recently African International Poetry Award and Gold Medal of Creativity from International Literary Union, America, plus numerous awards. And recently, appointed Ambassador to the Science Fiction Organization of Macedonia.

THE SMART SPECIES

DR JERNAIL SINGH ANAND 

He fears I can turn disloyal and forget Him 

and his boons.

Man is smart enough 

To make devil quote bible

Pass for a pastor.

Men are unstable in their minds

And they commit follies

In utter wisdom

Else, why a man would go on 

Spinning money making his fellows starve?

One thing that i fear missing from mankind

Is kindness, 

He is propelled not by passion

But some madness

Empty within, he weaves like a whirlwind.

God is really in a state of shock!

This man may rebel one day 

And refuse to return 

Subjecting  the clayey folds to eternal wait.

MEN WHO CONFUSE THE MASTER

God called his deputies and asked

Why people are afraid of hell?

What is hell? Is it so fearsome?

What is heaven? I don't understand this babble.

A deputy brought to him Divine Comedy

Which is this language? God asked.

And then, they brought before him

The Satanic Empire. It set God thinking.

I report no problem from any where

Only this planet is creating myths.

And living on them.

Why are these people stranded in long lines?

Your Majesty, they are visiting shrines.

Paying obessaince to gods.

Who told them gods can be pleased

With prayers, wishes, and desires?

Are we so shallow? They think us

Mad. Flowers and incense can please us..

In fact, they want us to look

The other way, while they  make a trespass.

Animals were praying.

Vegetation, waters, winds were at pray.

And men too, that too, all the day.

Were they sent on earth only to pray? 

Why they hold me responsible 

For all their woes? And seek mercy?

Fate fate fate they cry

Create hell around, and for heavens sigh?

Nu te grăbeai,
din miez de noapte veneai,
ciorchini de umbră și vechi
luceferi urcau prin amintirea
ta, scuturată de febre și ceața
din privire, eu stau și despletesc
cascade, curcubeiele au început
să mă doară, mi-au strivit pustiitele
sosiri și despletirea ta, îți văd chipul
și troienile zăpezii albe ca tine, vii
doar noaptea când se sparg stelele,
în privirile oarbe, sub cerul amintirii,
cu albe păsări, te priveam, iubito, erai
luceafăr tremurând, văd în ochii tăi
aprinse constelații care-mi dau roată,
mă răsucesc în chinul străbătut de ninsori.

                Mă doare dorul când mă gândesc,

                Că iubirea nu înseamnă nemurire, 

                Și condamnată sunt să trăiesc,

                Într-un abis de neîmplinire.

                Mă doare timpul ce trece zburând,

                Și pagini ce-au rămas nescrise,

                Cu tine am rămas în gând,

                 Regăsindu-te doar printre vise.

Biserică ți-am înălțat iubire,
pomelnice ți-am scris, cu rugi,dar ție,
această penitență n-a aprins
vatra în care focul ți-a fost stins

Trăiesc provizoratul acestei vieți
închisă între fumurii pereți
de teamă că într-o zi se va sfârși.
Privesc pe geam din când în când. Voi fi
vreodată pregătită oare
să evadez din mine? O să-mi zboare
alb lebedele încrustate în piept
în forma sentimentelor spre acest
irepetabil vis de a trăi?
Răspunde cineva? Oricine...într-o zi
știu sigur că o să doară viața în mine.
Vor rugini secundele. Prin zile,
vor trece anotimpuri de tristeți,
melancolii stăpânitoare. Oameni bieți,
ce stau închiși în zile
și n-au curaj să evadeze în mâine
și așteaptă orologiul ca să bată
finalul actului în care joacă viața!
O absolută dramă se degaja
din șoaptele actorului ce joacă.
Iresponsabil timp! Ce stai închis
în templul unui trup lipsit de vis?
Aprinde flacăra ce ține viața
și arzi! Hai, arzi! Cât încă nu s-a stins speranța...

Tian Yu (23rd,Jan1994～), pen name,Deng Zhan, name,Siyuan. He is the editor and director of the column “Wisdom Of China” of CCTV, the lyricist, the ancient poetry painter and calligrapher signed by Xizhi Paint & Calligraphy Newspaper, and researcher and director of International Society Of Archaeology & Historical Linguistics. A member of Poetry Society Of China, Pen Calligraphy Association Of China, a contract writer of “Chinese Literature”, the Chinese Ancient Poems & Song Poems Society, the Ancient Poems & Hanfu Society Of China, Chinese Cifu Poems Society, Hebei Folk Songs Society, Qingzhao Culture & Art Association, Beijing Writing Society, and Hong Kong Literary Writers Association. His works were published in “Cantonese Style Pomes” of Japan, and he was awarded the excellence award of the 10th Chinese Poetry Conference In Memorial Of Morohashi Tetsuji Of Japan In 2018. He was born in Taishan District, Tai’an City, Shandong Province.

The Silent Spring

Listening to the feelings of the spring,

With a touch of melancholy.

With the predawn bell,

Leaving midnight to go to the dream.

The silent hours,

I hoped there were no death in the world,

Just coz god was tired of noise,

Hope the earth be quiet anyway,

So the landscape today,

Will be like a very sad and light sadness.

All things come to life,

Sure the flowers will bloom.

Don't be afraid of how the stars are deflected,

Destined for a brightest world,

The thick fog couldn’t conceal the arrival of spring like this.

Listening to the feelings of spring,

It's a little chilly.

In the hope before the dawn,

All regrets are the enlightenment of destinies.

Hello,And Good Morning

The sky is like a little room,

It gives people a sense of contentment.

The morning wind drives the mood,

Some impulses can be left unexplained.

The morning wind kisses the lips of another,

Closing your eyes and experiencing the nature.

Let the dream seems a little closer to me,

Unclench your fist when you're nervous.

The gray-black faces of men and children,

Sunlight can helps you change.

Troubles and sorrow are gone,

Forgetting all the pains of the past,

Welcome a new day.

Hello, my buddy.

Yi ya - yi - ya

Let's shout to the sun: wo-wo-wo.

The world is mobilized like a family,

Let's shake hands and say good morning,

Good morning the new day.

Bat clopotele, doamnă

Bat clopotele, doamnă,

ca-ntr-o rugăciune

demult uitată

într-un veac apus.

Bat clopotele, doamnă

ca-ntr-o catedrală

cu aripi fumegânde,

ca un duios descântec.

Bat  clopotele, doamnă,

în piepturile noastre

ce fredonau odată

vechea rapsodie

a dragostei târzii.

Bat clopotele, doamnă,

tot bat a disperare,

când fluturii tristeții

ne răscolesc durerea.

Bat clopotele, doamnă,

dar...sunetul lor

răsună și azi

pe creste spovedite în amurg.

Bat clopotele, doamnă,

dar nu mai ești cu mine,

te-ai stins precum

părerile de rău

pe valul înspumat al vieții.

Bat clopotele , doamnă,

tot bat în depărtare,

se-aud la colț de stradă,

dar...tot a despărțire!

Bat clopotele, doamnă,

iar noi , pierduți

rămânem ca

într-o veche toamnă!

Chiar astăzi către zări aiurea am plecat,
Sunt doar cu visul meu, nimic adevărat,
Văd cerul senin și rece în cercul meu închis,
Dar vin și norii grei, așa-i la mine-n vis.
Tot timpul de suflet eu te-am întrebat,
Dar n-ai răspuns la asta cu adevărat.
Sufletul e apa, cerul, uraganul cumplit,
E freamătul pădurii, e totul la infinit,
E cerul frumos sau negru în furtună,
E muntele și marea sau toate împreună,
E ziua sau noaptea, e iad sau paradis,
E blândețea-n cântec sau un coșmar în vis.
Florile ne dau culoare în timpul modern,
Sunt bucuria vieții sau un dor infern,
Sufletul ne doare, deși-i de neatins,
Așa e universul, imens, de necuprins.
Cred c-ai știut și tu, dar ai uitat,
Că floarea, sufletul trist, fără apă s-a uscat.
E bine ca durerea s-o port numai eu,
Nu vreau să fii trist cu mine mereu,
Că-n inima mea e poezie și sufletu-i plin,
În lumea ta vreau să fiu cu cerul senin.

Born 1950, from Kolkata, India, studied at Hindu school and St. Xavier’s College, Kolkata.

He is a retired journalist and editor of “CALCUTTA CANVAS” and “INDUS CHRONICLE”.

He is a bilingual poet. He has contributed to various anthologies published in India and abroad. His poems are translated into Hindi,Punjabi,Assamese,Italian,French,German,Polish,Persian,Arabic,Hebrew,Malay,Mandarin,Romanian, Spanish, Azerbaijani, Russian, Uzbek, Kirghiz,Greek, Swedish, Norwegian,Chinese,Catalan.

“SAVAGE WIND” is his first poetry book, a bilingual edition,translated into Spanish by Mexican poet JosepJuarez. This has a separate edition published by Altaspera Publishing &Literary Agency INC, in Canada and distributed by LULU,IE under separate ISBN. This book is published from Italy also with Italian translation by poet Elisa Mascia, Italy.

 “SONG OF PEBBLES” is his second book, a bilingual edition, translated into French by MarjorieMeetoofrom Mauritius. Published from Kolkata,India.

 Poetry, photography,paintings arehis passions.

Song Of Butterflies

Waiting for a song to sing together

Song of humanity and creation…

We are butterflies

Between a thousand flowers

At night we run among dreams

Stars and moon both merge

Us in love

Neon signs and bill boards

Who cares?

Like a potter who gives life to clay

This moon creates a shadow

Evening’s silent approach

To a blank page of our heart

Sea waves, winds and sea shells

Sky and clouds

Talking to each other

Our secret poetry dissolve in perfect silence…

Același sărut cu aripile frânte,
Aceeași iubire cu glasul pierdut în amintire.
O tăcere surdă, căzută-n genunchi,
Se roagă cu ochii ațintiți spre cer
Să dispară durerea, din umbra rătăcită,
Prin inima înconjurată de clipe blocate,
În timpi morți ce așteaptă înălțarea.
Niciun semn de niciunde,
Doar nopți trezite de ticăitul unui ceas
Ce nu acceptă lipsa mântuirii și
Absența pașilor mângâind pământul reavăn
Pe care mi-a fost dat să calc.
Același sărut risipit de vântul trist,
Același foc arzând pe culmea unui vis somnambul
Care umblă, prin lume, în căutarea sensului de nicăieri.
În rest, doar suspine ale unei păsări rătăcite-n aceeași iubire.

Mou Modhubontee is a Canada Based diasporic (Bengali) Poet, story writer, lyricist, drama artist and a renowned anchor. Her poetry is full of boldness, protest and great courage. Poet does lots of experimental writings. She is the absolute believer in basic free-thinking and individuality. Never believe in Feminism instead of practice Humanism. She writes both Bengali and English languages. She achieved many International awards. Her main target to bring peace and humanity in the world through her writings. The awards are the key to motivation but a sincere dedication to the universe, she believes as a poet. She is also one of the editors of the online Bengali poetry Magazine named Kobitautsob.

Asking

It’s a global warming

For that 

Greenland is melting

Venice is sinking

Australia is burning

Glaciers are shrinking

No more dog sledding

No more ice fishing

Faces of earth reshaping

Trump is eliminating

The USA and Iran are fighting

What are we doing?

Is ‘CoronaVirus’ taking over the Power of human beings?

(Friday, January 26, 2020,10:30 PM, Toronto, Canada, Earth,

©copyright reserved, Mou Modhubontee, 2020)

 *************************************

Love the land for good use!

Global warming is a long-term issue

Frequently temperature changes on the Earth

Like my heart

Any abuse is not an act of intelligence

Within a family or around the world

                               whatever is the bench

Naturally climate changes

Significantly deep attention is required

To the All-World Alerts

Either way, abuse is harming

Glaciers are melting

Many species are decaying

Sea level is rising

This is the twenty-first century

Yet, women are being abused and raped  

People have to change their habitation

We are concern about the climatization

However, it's urgent to put priority to the family

The weather is perhaps good today

Take your dearest one to the bay

Show your good behaviour

This world is all for share

No persecution, no abduction

No deforestation, No seduction

Love the land for good use!

Love the land for good use!

(Friday, January 26, 2020,10.59 PM, Toronto, Canada, Earth,

©copyright reserved, Mou Modhubontee, 2020)